Légifrance este serviciul public de difuzare a legislației franceze prin intermediul internetului. Acest serviciu este subordonat Secretariatului General al Guvernului și este gestionat de Direcția Informații Legale și Administrative.
Légifrance oferă acces la:
Textele publicate în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze începând cu anul 1990 pot fi consultate în integralitatea lor. Pentru actele publicate între anii 1947 și 1989, pot fi consultate doar referințele și facsimilele textelor.
Formularele de căutare permit interogarea diverselor baze de date legislative. Ele sunt adaptate la diversele tipuri de acte și la nevoile utilizatorilor (căutare simplă, avansată sau tematică).
Legi
Legea este un act juridic cu aplicabilitate generală, care nu face referiri la persoane individuale și care se aplică tuturor. Este votată de Parlament (Camera Deputaților și Senat), promulgată de președintele Republicii și publicată în Monitorul Oficial.
Ordonanțe
Ordonanța este un act care îi permite guvernului să ia măsurile legislative necesare pentru a-și aduce la îndeplinire programul, pe o durată de timp limitată.
Ordonanțele trebuie să fie autorizate printr-o lege votată de Parlament. Ele au un caracter excepțional. Sunt adoptate în Consiliul de miniștri și semnate de președintele Republicii. Ordonanțele trebuie să fie ratificate de Parlament, fiind asimilate legilor.
Decretele
Decretele sunt acte cu caracter general sau individual (de ex., se referă la o persoană, o numire) emise de puterea executivă (președintele Republicii și primul ministru).
Există: decretele autonome, emise de primul ministru în limitele definite de Constituție și în domeniile care nu sunt de competența președintelui Republicii și decretele de punere în aplicare, emise tot de premier, care stabilesc condițiile în care se aplică legea.
Hotărârile
În baza unei delegări a acestei atribuții de către primul ministru, miniștrii, prefecții și primarii pot lua decizii vizând definirea condițiilor de aplicare a unei legi, în domeniile lor de competență. După caz, hotărârile pot fi ministeriale, interministeriale, municipale sau hotărâri ale prefecturii.
Deciziile
Deciziile sunt reglementări emanând de la autorități administrative independente, precum Comisia națională pentru informatică și libertăți sau Autoritatea de reglementare a comunicațiilor electronice și a serviciilor poștale.
Deliberările
Acest termen desemnează atât acțiunea de a examina un caz și dezbaterea cazului de către membrii unui organ colectiv, înainte ca acesta să ia o decizie, cât și rezultatul acestor dezbateri, adică decizia în sine. Légifrance oferă acces la deliberările autorităților administrative independente.
Circularele și instrucțiunile
Aceste acte nu au rolul de a reglementa. Ele au doar scopul de a transmite instrucțiuni serviciilor administrative, în special la nivel de ministere, cu privire la aplicarea legilor și a decretelor. De asemenea, pot preciza modalitățile de aplicare a anumitor dispoziții. Numai cele mai importante sunt publicate în Monitorul Oficial.
Studiile de impact și rapoartele
Acestea sunt documente pregătitoare, întocmite de diferite ministere în atenția primului ministru sau a președintelui Republicii.
Studiile de impact se publică în același timp cu proiectele de lege, însoțindu-le pe acestea (în baza articolului 39 din Constituție și a legii organice din 15 aprilie 2009).
Rapoartele de prezentare însoțesc textele decretelor sau ordonanțelor supuse aprobării primului ministru și președintelui Republicii.
Avizele
Avizele sunt textele rezultate în urma consultării unei persoane sau a unui organism. Site-ul Légifrance oferă acces la avizele emise de ministere (de ex., aviz referitor la prelungirea unei convenții colective) și de autorități administrative independente.
Decretele de lege
Decretele de lege au fost în vigoare între anii 1924 și 1958. Ele erau acte emise de guvern (în urma abilitării de către Parlament și necesitând ratificarea de către acesta), pentru a modifica sau abroga dispoziții legislative. Începând din 1958, ele au fost înlocuite de ordonanțe.